raftul nataliei

intotdeauna e tare placut s e te intorci la lucrurile care ti-au placut in trecut. weekendul acesta m-a vizitat o prietena foarte buna. afara a fost frig, asa ca am iesit numai cat sa mancam o salata si sa bem niste bere nefiltrata (din pacate n-au avut paulaner, mare deziluzie!). frigul mi-a dat posibilitatea de a purta una din caciulile achizionate si manusile de boschetar de la roxana. tot frigul ne-a facut sa stam in casa la caldurica, ceai, cafea cu lapte, chai, cartofi la cuptor si muffins. meniu nesanatos, gustos si in ton cu sezonul 6 si 7 din gilmore girls. a fost frumos si scurt weekendul ca mai toate lucrurile frumoase (nu fac aluzie la nimic!), mi-a adus aminte de studentie si de cluj, de dependenta de seriale, si de vizionarea lor care era aproape o ceremonie. am ras si neam "depresionat" putin pe faptul ca a trece timpul.
sunt foarte multumita de weekend, cred am viata pe care am visat-o intotdeauna, cu prieteni buni, cu amintiri, dar si cu niste regrete, nu prea multe insa, vreo 5 minute in muzeul regretelor.

multumesc jeni!

intruna din zilele in care ma grabeam la servici (asta mai ales pentru ca ma organizez foarte prost si mereu sun in urma cu cate ceva)ascultam la tovarasu ipod piesa aceasta, si involuntar m-am gandit la tine. cu dedicatie!!

ps: mie imi place mult si green grass. nu stiu de ce, cred ca pur si simplu se potriveste cu starea de leguma de saptamana asta. nu-mi prieste munca!!

afara se face tot mai frig, si mie imi place tot mai mult sa stau lipita de o sursa de caldura, sa beau ceai si sa citesc reviste si sa pregatesc dulciuri la cuptor. imi place sa gatesc in bucataria mea din timisoara, cu vasele si ustensilele mele. si bineinteles cel mai placut este sa savurez ce am gatit. in timp ce gatesc ascult unul din "cd-urile mele de bucatarie", tangouri, ska, bossanova, cibelle, gogol bordello. singurul neajuns din ultima vreme este ca nu-mi mai place cafeaua asa de mult ca pana acum, sau poate ca mi s-a stricat "expresorul", si-a trait si el viata.
viata e buna si sunt multumita de mine ca o furnicuta care asteapta cu o camara plina de provizii sa vina iarna.

in ultima vreme am inceput sa mai am ceva activitate, mai muncesc una alta, ma trezesc destul de devreme dimineata, desi as putea lejer dormi pana dupa pranz. imi place noua mea rutina, ma ghidez dupa deviza daca nu am nimic important de facut nu fac nimic.
am vreme si dispozitie sa ma uit la carti cu zane (care daca le deschizi au o adevarata padure in interior si poze sepia cu zanele, o splendoare!!), sa ascult muzica nou descoperita (fratellis, white apple tree, the pierces, mai ales), sa pictez borcane, sa cresc mirodenii in ghivece in bucatarie.
fetita pe care o meditez la germana mi-a zis saptamana tecuta (in timp ce exersam cifrele pe un desen pe care il faci singur unind cifra cu cifra) ca my little pony poneiul cu coada si coama colorata) nu e nici fata nici baiat dar e copil si ca fratiorul ei nu va fi bebelus cand se va naste, va fi direct baiat. cred ca nu exista munca mai frumoasa. e bine asa.