desi inca n-am vazut boogie (mai nou e numai de la ora 14) am mers ieri seara la ember. filmu e in stilu golden compass. ca sa scriu in limbaj de scoala: "actiunea se petrece intr-un oras subteran.." ridicat de catre "constructori" pentru a salva planeta (concluzia mea), unde oamenii beneficiaza de lumina datorita unui generator care isi da suflarea. orasul se ghideaza (ca si lumea noastra) dupa niste legi bine stabilite de aceeasi "constructori", au un fel de biblie a orasului, un primar corupt, tot felul de sarbatori gen "ziua numirii"- in care tragi un bilet ca la loz in plic si afli ce slujba vei avea (cam din categoria ajutor de instalator, ceasornicar, magazier, electrician, spalator de podele, tesator, caraus de galeti; "ziua cantatului"- in care se canta imnuri ctitorilor orasului. imnul in sine e foarte amuzant e un fel de crede si nu cerceta. evident este ilegal sa parasesti orasul, sa te indrepti spre necunoscut si desi nimeni nu stie cum sa evadeze, ca intotdeauna exista o cale.
locuitorii sunt imbracati foarte eco, in tricotaje, bumbac si alte materiae naturale, par doar usor nespalati si nepieptanati. sunt evident foarte skinny pentru ca orasul nu mai are rezerve de mancare, mai ales pentru ca primarul se ingrasa in buncarul sau secret, acolo unde e de fapt toata rezerva de mancare.
cu alte cuvinte un film foarte simpatic pentru o seara de luni- vineri. de remarcat din nou publicul timisorean de cinematograf care a empatizat inca o data cu personajele principale,incurajandu-le cu voce tare in toate situatiile grele. asa-s banatenii, sufletisti!!
a doua oara cand mi-a placut de cineva eram studenta in clasa a 4-a. il chema arnold. n-a fost sa fie!
cu arthur mai pastrez inca poze. chiar daca erau alb negru si el era stirb dragostea dintre noi se vede de la o posta. cel mai frumos era cand imi zambea si isi dezvelea gingiile. eu nu eram stirba dar purtam colanti grosi de lana bej si o vesta alb negru. era inainte de 89.
arnold a alunecat si a intrat cu bratul prin geamul usii de pe coridor. s-a taiat rau de tot. avea ochi albastrii si mana bandajata. eram in aceeasi clasa. aproape tuturor fetelor din clasa le placea de el. evident ca n-aveam curaj sa-i "cer prietenia". am aflat in clasa a 5-a ca si lui i-a placut de mine in clasa a 4-a.
e de muzeul regretelor.
Later edit: intre timp am ajuns la litera R:)
(Beirut- Nantes) via versatile media
am asa un vis cum ca as face parte dintr-un club de carte, cu intalnire saptamanale, cu discutii, cu schimb de cartii. cred ca am vazut prea multe filme americane la viata mea. daca stiti de vreunu prin timisoara anuntati-ma.
intampin orice sugestie livreasca cu drag, curiozitate si avant literar.
later edit: ce putine sugestii:( ma gandeam ca voi aduna o lista lungaaaaaaa...)