raftul nataliei

si nu vad mare lucru...
sunt genu de om care gaseste obsesii din zbor si daca nu le gasesc eu ma gasesc ele pe mine. momentan pe langa ca ascult la disperare tom waits urmaresc cu si mai mare disperare dr house (pe rtl, axn, si la modu' ordonat pe laptop). am trecut intrecut cu lost prin aceeasi obsesie, si n-am crezut ca mi se va mai intampla vreodata.
house mi se pare mai realist, mai uman, figura lui imi aminteste de dermatologii din romania, cei care se uita la tine de la distanta, stramba din nas si iti zic ca ai ceva extrem de grav (desi in final se dovedeste a fi o banala alergie). imi place desfasuratorul serialului, elucidarea misterului diagnosticului. ma intreb cum ar putea fi posibil asa ceva la noi, si ajung la concluzia ca n-ar fi posibil.
se intrevede o prietenie lunga si trainica, mai am inca vreo 4 sezoane de parcurs.