raftul nataliei

nu sunt un mare consumator de filme, dar uneori simpatizez cu cate unu'! duminica (ieri) am vizionat mult-asteptatul-laudatul-in-special-pentru-coloana-sonora-Juno. si m-a placut. subiectul e simplu, se gaseste de citit pe toate siturile de cinefili (pentru curiosii care inca nu l-au vazut sau nu vor sa-l vada!!). cel mai mult mi-a placut muzica, adica muzica fara film nu e mare lucru, e ok de ascultat la mp3, da nu are acelashi efect, in film insa era concluzia scenei derulate, "liezonul" catre scena urmatoare; mi-a placut cum era marcata trecerea anotimpurilor prin acel scris alb, si cum se auzea cand era sters; mi-a placut ca la faza cand plange juno, cam pe la mijlocul filmului, se auzea plansul ei si nu era nici o piesa; mi-a placut cadoul sub forma de tone de tic tac portocaliu (in ipostaza de singur viciu); mi-au placut personajele (cu exceptia mamei baiatului, care si ea nu era tare ne-simpatica); mi-a placut numele sorei vitrege.